Termoterapia

Utilizarea stimulării termice cu ajutorul căldurii ori cu ajutorul frigului

În tradiția milenară a sistemului Ayurveda metodele ce implică folosirea căldurii sau a frigului au fost de mii de ani folosite pentru a genera multiple efecte benefice de menținere și de refacere a stării de sănătate.

În cazul trupului uman, căldura şi frigul nu acţionează numai direct asupra pielii. Musculatura, vasele de sânge, inima, circulaţia sanguină, nervii, metabolismul şi sistemul hormonal reacţionează reflex la stimularea care este realizată prin temperatură, fie la cald, fie la rece.

Acest tip de stimulare termică diferită, caldă sau rece, se utilizează de mii de ani în tratamentele cu apă caldă sau cu apă rece, în cazul împachetărilor fierbinţi sau reci, în cazul cataplasmelor și a compreselor calde sau reci, aplicate pe diferite zone ale trupului sau în cazul aplicațiilor cu sticle cu apă fierbinte sau cu gheaţă. Astfel de proceduri sunt adesea aplicate separat sau în asociere cu alte metode naturale tocmai pentru a ameliora şi pentru a contribui la vindecarea unui mare număr de afecţiuni sau boli. În prezent, toate aceste metode alcătuiesc ceea ce se numește termoterapia.

Exemple de proceduri de termoterapie

Exemplele metodelor practice de termoterapie sunt numeroase: o baie fierbinte realizată atunci când simţim că ne cuprinde răceala, aplicarea unei sticle cu apă caldă pe abdomen de către o femeie care suferă de dureri menstruale, aplicarea locală de apă rece imediat după o arsură, aplicarea unei pungi cu gheaţă imediat după ce ne lovim. Aproape fiecare om cunoaşte şi utilizează efectele binefăcătoare de cald şi de rece pe care le folosește în viaţa de zi cu zi. Metodele simple din termoterapie se utilizează atât în casă, cât și în fizioterapie de sute și de mii de ani. Metode tradiţionale cum ar fi compresele, împachetările, duşurile, aburii şi băile sunt potrivite pentru a fi utilizate atât acasă, cât și în clinicile de tratament natural, în centrele de cură balneară şi în cabinetele psiho-terapeutice.

Procedeele moderne ale termoterapiei, cum ar fi de exemplu crioterapia aplicată pe întreg trupul sau tratamentele cu ultrasunete, sunt realizate în cabinete specializate sau în centre moderne de refacere.

Metodele practice de termoterapie sunt clasificate în funcție de natura agentului termic, și atunci avem metode de termoterapie caldă sau metode de termoterapie rece, și în funcție de influența asupra trupului, caz în care avem metode de termoterapie locală sau generală.

Termoterapia caldă (ushna-kriya)

Căldura furnizează energie trupului. Căldura dilată vasele de sânge, astfel încât circulaţia sanguină creşte. Căldura îmbunătăţeşte alimentarea cu oxigen a celulelor, iar produşii metabolici pot fi transportaţi astfel mai rapid. Căldura micşorează tonusul muscular crescut, alină durerile, elimină crampele musculare şi activează sistemul imunitar. Termoterapia caldă (ushna-kriya) are totodată un efect liniştitor asupra psihicului, efect care apare de fiecare dată când facem de exemplu o baie caldă în cadă.

Cea mai folosită formă de amplificare a căldurii prin termoterapie caldă (ushna-kriya) are loc cu apă caldă sau fierbinte, sub formă de băi parţiale sau totale, duşuri sau jeturi de apă caldă, comprese fierbinţi, cataplasme şi sticle cu apă fierbinte. Metodele de termoterapie căldă (ushna-kriya) dilatează vasele de sânge, stimulează circulaţia şi relaxează trupul.

Adesea, în practica termoterapiei calde (ushna-kriya) se folosesc suplimentar „conductori de căldură” pentru a obţine un efect intens. Printre aceştia se numără aşa-numitele împachetări cu nămol, argilă sau mâl, dar şi comprese cu diferite plante înmuiate în apă caldă sau părți vegetale moi, de exemplu ceapă sau cartofi, ori aplicarea de miere sau ceară.

Alte modalităţi de termoterapie caldă (ushna-kriya) sunt radiatoarele de căldură, aerul cald şi pernele electrice de încălzit, dar şi aerul fierbinte şi aburul fierbinte dintr-o saună. După ce ţesutul se încălzeşte, are loc o dilatare a vaselor de sânge şi apoi o destindere. Prin transpiraţie se produce un alt efect favorabil și anume curăţirea de produşi toxici ai metabolismului şi de agenţi patogeni.

O metodă modernă de termoterapie caldă (ushna-kriya) este terapia cu ultrasunete, care acţionează ca stimulent al circulaţiei, activează metabolismul, deblochează, împiedică inflamaţiile şi alină durerile. Atunci când ultrasunetele sunt absorbite de ţesutul uman se produce căldură, care este folosită pentru tratament.

O altă metodă de termoterapie caldă (ushna-kriya) este procedura de încălzire a întregului trup într-o cabină cu raze infraroşii. Această metodă contribuie la relaxarea generală a trupului şi ajută la creşterea puterii de apărare a trupului şi la eliberarea de dureri musculare şi articulare.

Termoterapia rece (shita-kriya)

Frigul ia din căldura trupului. Termperatura scăzută și în general frigul asigură o atenuare a metabolismului, o diminuare a vitezei de reacţie a căilor nervoase, precum şi o scădere a tensiunii din muşchi. În afară de aceasta, frigul acţionează ca ameliorator al durerii, hemostatic, atenuează inflamaţiile şi reduce edemele. Chiar şi atunci când frigul contribuie la vasoconstricţie şi, astfel, la o diminuare a circulaţie sanguine, se poate realiza cu aceasta o creştere a circulaţiei sângelui.

Formele de termoterapie rece (shita-kriya) sunt variate. Cel mai folosit mediu pentru termoterapia rece (shita-kriya) este apa rece. Există metode de termoterapie rece (shita-kriya) realizate cu jeturi de apă reci, duşuri reci, băi parţiale, bazine de scufundare, mers prin apă rece şi băi reci parțiale și locale. Pentru răciri locale se folosesc compresele și împachetările, de exemplu o împachetare cu brânză de vaci rece se foloseşte împotriva arsurilor solare.

Termoterapia rece (shita-kriya) contractă vasele de sânge, încetineşte inflamaţiile şi diminuează durerile. Pe lângă aplicările clasice realizate ca băi sau împachetări se utilizează adesea şi camere de frig.

În prezent, utilizarea gheţii în terapie se numeşte crioterapie. Pentru terapia ambulatorie se utilizează comprese cu gheaţă, aplicații reci pentru o răcire locală sau pentru detumefiere, de exemplu în cazul edemelor, hemoragiilor şi durerilor articulare. În cazul anumitor boli, în unele clinici se foloseşte crioterapia aplicată întregului trup prin staţionarea perfect controlată pe durata de 1 până la 3 minute într-o cameră rece cu o temperatură ambiantă de până la –120 grade Celsius.

Acest fel de termoterapie rece (shita-kriya) ajută, de exemplu, în cazul inflamaţiilor articulare de tip reumatic, în caz de contracturi ale muşchilor, în cazurile de dureri menstruale, în fenomene de uzură a articulaţiilor şi a coloanei vertebrale, sciatică, inflamaţii articulare cronice, colecistită, enterită, inflamaţii ale ovarelor, inflamaţii cronice ale prostatei.

Unele recomandări generale privind aplicarea termoterapiei

Termoterapia caldă (ushna-kriya) sau termoterapia rece (shita-kriya) poate varia de la rece ca gheaţa până la fierbinte foarte intens. În cazul acestor metode de termoterapie se expune întregul trup Ia stimulul termic ori metoda se realizează local. În Ayurveda, durata aplicării practice a unei metode de termoterapie caldă sau rece, precum şi temperatura folosită se adaptează în funcţie de natura bolii şi de constituţia ayurvedică.

În general, în Ayurveda se indică faptul că persoanele cu predominanță pitta pot folosi mai ales termoterapia rece, iar persoanele cu predominanță vata sau kapha pot folosi mai ales termoterapia caldă.

Un exemplu de termoterapie caldă (ushna-kriya) este baia de nămol. Împachetările şi băile cu nămol sunt cunoscute în tratamentele fizioterapeutice și în curele balneare. Pulberea de nămol se amestecă cu apă până se obţine un terci vâscos. Pentru împachetare se aplică pe piele o masă vâscoasă de nămol de mai mulţi centimetri grosime. Apoi partea respectivă a trupului se acoperă cu hârtie impregnată cu ulei şi se înfăşoară într-o pânză. Împachetarea durează aproximativ o jumătate de oră. Temperatura este de aproximativ 48°C. Durata unei proceduri în care se folosește nămol depinde de constituţia persoanei. O astfel de procedură durează între 5 şi 30 de minute, iar temperatura poate fi între 40 şi 45°C. La final, întreg trupul se clăteşte cu apă curată. După o procedură cu nămol se recomandă o perioadă de odihnă de 30 până la 60 de minute.

Un exemplu de termoterapie rece îl reprezintă compresele reci. În acest caz frigul este util în cazul inflamaţiilor şi al durerilor. De exemplu, în cazul artritei, o compresă locală rece are un rapid efect calmant. O bucată de pânză împăturită este introdusă în apă rece ca gheaţa, este apoi bine stoarsă şi imediat pusă pe încheietură sau în jurul ei. Totul se acoperă cu o bucată de pânză uscată. Abia după ce compresa se încălzeşte de la temperatura trupului, se repetă procedura. Procedura se repetă de mai multe ori, până când durerea, roşeaţa pielii sau umflăturile dispar.

Termoterapia caldă (ushna-kriya) se folosește adesea în cazul bolilor cronice ale aparatului locomotor, dar şi în cazul întinderilor musculare, al durerilor articulare sau ale coloanei vertebrale, precum şi în cazul bolilor cronice ale articulaţiilor. Termoterapia caldă (ushna-kriya) este recomandată şi în caz de răceală, infecţii gripale şi bronşită. Afecţiuni precum colecistita, enterita, inflamaţiile ovarelor, precum şi inflamaţiile cronice ale prostatei se pot ameliora cu termoterapie caldă (ushna-kriya).

Termoterapia rece (shita-kriya) se recomandă în caz de edeme, tumefiere, înţepături de insecte, dureri de cap, crize de artrită, boli ale articulaţiilor, boli reumatice acute, febră, inflamaţii nervoase şi dureri cronice.

Unele atenționări cu privire la aplicarea termoterapiei

Cei care suferă de afecţiuni ale venelor trebuie să evite procedurile ce implică un exces de căldură sau saunele intense. Nu se recomandă metodele de termoterapie caldă (ushna-kriya) în cazurile de luxaţii, entorse, fracturi, febră, infecţii, răni, sângerări şi nici în cazul proceselor inflamatorii acute.

În principiu, procedurile de termoterapie locală rece (shita-kriya) nu se aplică decât atunci când partea respectivă a trupului este deja încălzită.

Mâinile şi picioarele reci sau frisoanele reprezintă contraindicaţii pentru aplicarea termoterapiei reci (shita-kriya). Procedeele de termoterapie rece (shita-kriya), așa cum ar fi mersul prin apă rece ori jeturile și băile parţiale reci nu sunt recomandate în cazurile de iritare a vezicii urinare, infecţii ale căilor urinare, arteriopatii, hipertensiune arterială ori în cazurile de sciatică.