ACTIVITATEA EDUCATIVĂ A CURSULUI DE AYURVEDA DIN ROMÂNIA
Prezentarea acestei ştiinţe medicale tradiţionale indiene (Ayurveda) sub o formă sistematică în cadrul cursurilor de Ayurveda organizate de AMN-România permite tuturor participanţilor o abordare care este în acelaşi timp simplă şi uşor accesibilă mentalităţii occidentale.
Ayurveda este simplă pentru că utilizează principii generale de viaţă ce au fost sintetizate în urma unei îndelungate practici directe a unui mare număr de practicieni ayurvedici în decursrul timpului. Simplitatea Ayurvedei se datorează mai ales faptului că această ştiinţă milenară a ajuns la esenţe.
Sistemul medical tradiţional Ayurveda constituie în egală măsură atât o ştiinţă precisă şi foarte bine fundamentată a vieţii, cât şi o veritabilă artă a vindecării naturale a omului.
Ayurveda include noţiuni, concepte şi categorii generale de cunoaştere, precum şi modalităţi terapeutice variate, care au fost atent verificate de-a lungul a mii de ani printr-o experienţă directă. O astfel de “artă a vindecării” aşa cum este Ayurveda nu ar fi putut să fie practicată decât de acele fiinţe umane deosebite cărora realizarea spirituală le-a putut conferi puterea lăuntrică de a insufla viaţă în toate actele de vindecare în care se angrenau.
Urmând în mod consecvent cursul de Ayurveda AMN din România, fiecare participant poate să îşi dea seama în scurt timp că Ayurveda reprezintă chiar mai mult decât o ştiinţă şi o artă a vindecării. Ayurveda reprezintă în realitate un veritabil mod de a trăi înţelept sau, cu alte cuvinte, un mod de viaţă profund spiritual, simplu şi firesc, care restabileşte armonia deplină a oricărei fiinţei umane, atât cu ea însăşi, cât şi cu Dumnezeu şi cu tot ceea ce o înconjoară. Privind din această perspectivă putem înţelege de ce Ayurveda este considerată de către cei înţelepţi “Ştiinţa Vieţii”.
În viziunea sistemului tradiţional Ayurveda starea de sănătate perfectă înseamnă în primul rând o deplină armonie. Ţelul acestui sistem medical nu este doar acela de a reda fiinţei umane aflate în suferinţă o stare temporară de confort fizic, psihic sau mental. Starea de sănătate a unei fiinţe umane nu poate fi redusă doar la o simplă stare de confort sau de bine.
Ştiinţa milenară a Ayurvedei urmăreşte să trezească în fiecare fiinţă umană aspiraţia autentică către a avea o stare de armonie superioară, profundă şi deplină, care să se oglindească la toate nivelele fiinţei. Această aspiraţie superioară, constant menţinută în fiinţă, reprezintă în realitate fundamentul unei stări autentice, profunde şi veritabile de sănătate. Toţi cei care au cunoscut şi au pus în practică principiile acestui sistem tradiţional de vindecare (Ayurveda) au putut verifica la scurt timp după aceea acest adevăr şi l-au putut confirma în acelaşi timp chiar prin practica lor. Mai mult decât atât toţi cei care au atins această stare superioară şi-au putut da seama că nu există în realitate nici un sfârşit sau cu alte cuvinte nici un aşa-zis grad ultim al armoniei pe care o anumită fiinţă umană îl poate atinge atunci când se decide să urmeze în mod consecvent principiile de viaţă ale Ayurvedei.
Această modalitate superioară de a trăi pe care o promovează ştiinţa milenară a Ayurvedei constă şi în faptul de a pune accentul mult mai mult pe prevenirea afecţiunilor decât pe tratamentul acestora, fără a neglija însă, atunci când este cazul, o cură necesară de vindecare naturală. Există unii oameni care consideră că Ayurveda nu oferă decât modalităţi de tratament lente, însă de fapt tocmai acest aparent aspect lent reprezintă în realitate cheia unei vindecări eficiente şi complete, ce are loc prin eliminarea completă a cauzelor care au generat boala.
În realitate, măsurat în termeni de eficienţă, procesul de vindecare realizat prin metode ayurvedice se dovedeşte a fi chiar rapid.
Procesul natural de vindecare realizat prin metodele tradiţionale ayurvedice reprezintă chiar o parte integrantă a procesului de armonizare a fiinţei, mai ales astăzi când majoritatea fiinţelor umane suferă de numeroase şi variate afecţiuni datorate oboselii sau stresului şi care au drept cauză principală graba nejustificată care ajunge în prezent chiar să ne acapareze clipă de clipă.
Sistemul tradiţional Ayurveda echilibrează şi reîntinereşte trupul şi mintea fiinţei umane, reducând astfel aproape orice fel de posibilă susceptibilitate de boală, atât prin întărirea imunităţii, cât şi prin dezvoltarea unei capacităţi naturale de a preveni apariţia eventualelor noi afecţiuni, simultan cu stoparea procesului de agravare sau de dezvoltare a acelor afecţiuni care sunt deja existente. Comparativ cu medicina modernă convenţională, în Ayurveda clasificarea bolilor împreună cu identificarea factorilor patogeni prezintă o altă abordare. Boala reprezintă o consecinţă a unui ansamblu de factori care prezintă felurite determinisme.
Ayurveda este profund holistică tocmai pentru că niciodată ea nu consideră în mod separat un organ sau un ansamblu de organe de restul fiinţei umane, privit în ansamblul său.
Ayurveda nu tratează partea în mod separator şi nu are o viziune prin care trupul este disjunct de minte şi de suflet. Ayurveda investighează totdeauna fiinţa umană ca un întreg complex şi dinamic, iar armonia întregului se reflectă în bunăstarea părţilor componente.
Dacă vom privi cu obiectivitate în trecut, parcurgând întreaga istorie cunoscută a omenirii vom realiza că de fapt omenirea a beneficiat cu mult timp în urmă de o cunoaştere excepţională asupra vieţii. Tehnologia şi industria dezvoltată şi extinsă de către întreaga umanitate în prezent a atins nivele avansate, însă alcătuirea trupului uman precum şi structura subtilă a fiinţei umane este aproape la fel cu aceea pe care au avut-o şi fiinţele umane de acum câteva mii de ani, fiind supusă aceloraşi tipuri de afecţiuni şi de boli ca şi în prezent şi având, în ciuda timpului, aceleaşi calităţi admirabile sau defecte condamnabile pe care fiecare fiinţă umană le prezintă şi astăzi într-o anumită proporţie mai mică sau mai mare.
Aşa cum este descrisă în aproape toate lucrările tradiţionale, Ayurveda are opt ramuri principale (Asthanga-Ayurveda).
Aceste ramuri sunt:
- Kaya-Cikitsa medicina generală, Shalya chirurgia generală,
- Shalakya ramura care se ocupă de tratarea bolilor specifice ale urechilor, nasului, gâtului, gurii şi ochilor,
- Bhutavidya psihiatria ayurvedică,
- Kaumara pediatria ayurvedică,
- Agada-tantra toxicologia ayurvedică,
- Rasayana ştiinţa ayurvedică a modalităţilor practice cu efecte reîntineritoare şi tonice şi
- Vajikarana ştiinţa ayurvedică a substanţelor naturale cu efecte afrodiziace.