Sănătatea solului si sănătatea omului

Cristina Dumitrescu, lector de Ayurveda AMN-România

Viața omului este corelată intim cu cea a pământului

In trecut viața oamenilor era intim corelata cu pământul; civilizația ne-a îndepărtat de el pe mulți dintre noi. Trăim in locuințe de beton, calcam pe asfalt, mâncam alimente crescute intr-un sol degradat de practicile agriculturii intensive si de fertilizare chimica, fungicide, ierbicide, pesticide, alimente tratate in depozite si supermarketuri, pasteurizate, radiate, sterilizate.
In ultima vreme s-a dezvoltat hidroponica, plantele sunt crescute fără sol, intr-un mediu apos îmbogățit cu substanțe nutritive selectate. Pământul e privit adesea ca murdărie si sursa de bacterii patogene. Efectele acestei atitudini se vad, starea de sănătate a oamenilor se degradează, si tot mai multe studii evidențiază rolul benefic al contactului cu solul, si al bacteriilor “bune” saprofite din sol asupra sănătății omului, si cum lipsa acestora ne poate îmbolnăvi.
O multitudine de bacterii trăiesc in organismul uman, din care cele mai multe in tubul digestiv. Dintre acestea, mult timp s-a pus accentul pe Lacto-bacili, dar recent s-a descoperit ca si bacterii despre care se știa ca locuiesc in sol fac parte din flora intestinala a oamenilor sănătoși, sau ca fragmente din ADN-ul acestora, transferat bacteriilor rezidente din intestinul uman in timpul tranzitării prin tubul digestiv, ar avea efecte benefice. Tubul1 digestiv uman e colonizat de pana la 100 trilioane de microbi care au de peste 100 de ori mai multe gene (microbiom) decât cele prezente in genomul uman. Acești microbi deservesc funcții importante, printre care producerea adiționala de energie (altfel inaccesibila omului) prin degradarea fibrelor solubile, sinteza unor vitamine ca biotina, acidul folic si vitamina K, metabolizarea xenobioticelor cum ar fi aminele heterociclice, prevenirea colonizării de către patogeni, si contribuția la dezvoltarea unui sistem imun matur.
Aceste bacterii saprofite sunt afectate de antibiotice. Se poate vorbi de un abuz de antibiotice, in multe tari (inclusiv Romania) fiind folosite excesiv la oameni, împotriva recomandărilor din ghidurile medicale (cu efect direct asupra bacteriilor din tubul digestiv al celor ce le folosesc), dar si in zootehnie. Aceste antibiotice parțial sau deloc transformate in urma trecerii prin organisme (umane sau animale), precum si reziduurile industriei medicamentelor (in trecut mai puțin reglementate) ajung in apa si sol, modificând echilibrul bacteriilor din acestea. Câteva aspecte sunt corelate cu sănătatea solului, si vor fi dezvoltate ulterior: flora intestinala, calitatea si asimilarea hranei, prevalenta alergiilor si a astmului, protecția împotriva infecțiilor, sănătatea mentala.

Flora intestinala si sănătatea organismului

Raúl Ochoa-Hueso2 (de la Departamentul de Ecologie al Universității autonome din Madrid) punctează similaritatea si conexiunile profunde dintre starea intestinelor umane si sănătatea lumii subterane. El face o comparație intre „intestine sănătoase si nesănătoase” si punctează câteva probleme de sănătate asociate cu “intestine nesănătoase”.
Astfel omul cu „intestine sănătoase” are o flora intestinala mai abundenta si variata, care sintetizează nutrienții esențiali si influențează in mod benefic sistemul imun; un „intestin nesănătos” are o flora mai puțin diversa, si conține mai multe varietăți patogene.
Un „intestin sănătos” e mai puțin predispus la infecții datorita competiției pe nutrienți si capacitații crescute de detoxifiere, fiind asociata si cu o stare generala de bine. Pe de alta parte, un „intestin bolnav” e asociat cu dureri articulare si musculare (aciditatea rezultata din metabolism jucând rolul ei), tulburări digestive si cutanate. In același mod, in ceea ce privește mediul ambiant, Bio-diversitatea (microbi, fauna si plante) este remarcabil superioara in ecosistemele sănătoase.

Calitatea si asimilarea hranei depinde de sol

Daphne Miller3, medic de familie si profesor asociat al U.C. San Francisco, a remarcat influenta solului asupra sănătății pacienților. Astfel ea extinde vorbele lui Hippocrates „fie ca mâncarea sa va fie tratament”, subliniind ca solul in care aceasta creste ne poate oferi adevăratul tratament. Citând rezultatele unor studii efectuate in cadrul Washington State University cu ajutorul tehnologiei de secvențiale ADN, concluzionează ca un sol care găzduiește o larga diversitate de viețuitoare tinde sa producă hrana mult mai bogata in elemente nutritive.
Autoarea citează de asemenea un grup de microbiolog francezi care a depistat secvențe ADN specifice unor bacterii ce trăiesc pe alge ce au fost transferate microbilor rezidenți in intestinele japonezilor. Rezultatul e ca japonezii au devenit astfel mult mai capabili sa extragă nutrienții din alge. In mod similar, expunerea la bacterii din sol ar putea îmbunații asimilarea principiilor nutritive din hrana.

Microbii împotriva alergiilor

Aceiași autoare3 menționează studii ale imunologilor si alergologilor europeni asupra așa-numitului „efect de ferma”. Copiii crescuți la ferme ecologice au o rata semnificativ mai scăzută a alergiilor si astmului comparativ cu copiii crescuți in orașe sau ferme industrializate. O teorie ar fi ca expunerea timpurie, chiar in perioada intrauterina, la o varietate de microbi impactează modularea răspunsului imun. Alta ipoteza ar fi ca microbii rezidenți in corpul uman ar constitui „o prima linie de apărare” a imunității noaste. Cercetări mai noi sugerează ca exista un continu schimb de microbi intre sol si intestine, care ar sta in spatele acestui „efect de ferma”.
Alți cercetători citați de Zoë Schlanger4 au remarcat o rata crescuta a alergiilor la copiii fără Helicobacter pylori in stomac, si de asemenea aceasta bacterie ar oferi un anumit nivel de protecție împotriva intolerantei la gluten.
Jef Akts5 citează experimentul Karelia, condus de imunologi finlandezi, ce susțin aceiași observație. Ei au descoperit ca copiii de la tara au pe piele mai multe bacterii Acinetobacter, si au in sânge mai multe leucocite producătoare de citokine IL-10 cu efect antiinflamator, sugerând ca aceasta bacterie ar induce un efect modulator asupra sistemului imun. Alta echipa, condusa de Fyhrquist, a remarcat in intestinele șoarecilor expuși la sol o cantitate de Bacteroidetes phylum mai mare decât de Firmicutes phylum (bacterie asociata cu astm si inflamație atât la șoareci cat si la oameni).
Animalele expuse la sol au avut de asemenea o cantitate mai mare de proteine antiinflamatorii care modulează sistemul imun, inclusiv enzima A20 care s-a dovedit protectoare fata de astm la șoareci.
Chiar si expunerea la cantități mici de sol purtat de aer ar fi benefica, spune Martin Breed (Flinders University in Adelaide, Australia). Șoarecii expuși la cantități de sol de pana la 100-1000 ori mai mici decât in alte studii au dezvoltat schimbări in microbiom si au avut scoruri mai mici la testele de stres, sugerând efecte benefice ale timpului petrecut in natura.

Protecția împotriva infecțiilor

Ian Pepper si Charles Rice6, descriind influenta solului asupra sănătății publice, menționează substanțe prezente in sol, cum ar fi antibiotice ca streptomicina (sintetizat de organismul din sol Streptomyces griseus). Astfel majoritatea antibioticelor si anti-tumoralelor aprobate la sfârșitul secolului trecut își au originea sau sursa de inspirație in produse naturale, multe prezente si in sol.
Adăugam ca o flora intestinala bogata si variata poate proteja împotriva infecțiilor cu bacterii patogene prin simpla competiție pe spațiu si surse de hrana.

Sănătatea mentala

Buletinul informativ Medical News Today7 a publicat un articol scris de Ana Săndoiu despre influenta benefica a biodiversității asupra sănătății mentale, prin intermediul bacteriilor intestinale. Ea îl citează pe Craig Liddicoat (University of Adelaide, Australia) care a condus un experiment randomizat pe șoareci, si a observat ca expunerea la un sol biodivers a condus la schimbări in flora intestinala a acestora. Bacteria Kineothrix alysoides produce butirat, un acid gras cu lanț scurt si numeroase beneficii asupra sănătății digestive si cardio-metabolice. Expunerea la aceasta bacterie din sol a rezultat in reducerea comportamentului de tip anxios la majoritatea șoarecilor anxioși.
Conform acestui cercetător, rezultatele sugerează ca solurile cu biodiversitate reprezintă o sursa importanta de bacterii producătoare de butirat, pentru realimentarea microbiomului intestinal al mamiferelor, cu potențiale beneficii asupra sănătății digestive si indirect asupra sănătății mentale.
Zoë Schlanger4 scrie despre efectele antidepresive ale microbilor din sol. Ea începe prin a cita un studiu al medicului oncolog Mary O’Brien, care a injectat pacienților bacteria inofensiva din sol Mycobacterium vaccae, obținând o semnificativa îmbunătățire a calității vieții acestora. Pacienții au devenit mai fericiți, mai vitali, si cu funcții cognitive îmbunătățite, beneficiind de reducerea impactului emoțional al cancerelor in stadii avansate. Aceiași bacterie injectata la șoareci de echipa condusa de Lowry a rezultat in activarea unor neuroni care product serotonina, un neurotransmițător al cărui deficit cauzează depresie.
In plus, s-au activat neuroni implicați in răspunsul imun, sugerând o legătură strânsă intre sistemul imun si sănătatea emoțională. Șoarecii injectați au demonstrat un nivel mai scăzut de anxietate si stres (testul cu labirintul), concomitent cu reducerea inflamației din colon (observata la șoarecii stresați). De asemenea au fost mai puțin stresați se relațiile de subordonare si au avut un comportament mai puțin docil, supus, dezvoltând un răspuns la stres mai degrabă pro-activ decât pasiv.
Tom Olijhoek8 începe un articol citând cartea “Follow your Gut” scrisa de Rob Knight, si se arata interesat de un subiect dezvoltat in capitolul 4. Administrarea de Bacteroides fragilis la șoarecii cu simptome similare autismului a rezultat in reducerea unora din simptomele intestinale si din deficitele cognitive specifice autismului. Tom Olijhoek continua citând alte studii care au demonstrat ca pro-bioticele compuse din mai multe specii pot fi folosite ca strategie in prevenția depresiei.

Referinte

1. Cindy D. Davis, Ph.D, The Gut Microbiome and Its Role in Obesity, Nutr Today. 2016 Jul-Aug; 51(4): 167–174.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5082693/
2. Raúl Ochoa-Hueso, Global Change and the Soil Microbiome: A Human-Health Perspective, Front. Ecol. Evol., 06 July 2017. Accesat in 9 iunie 2020 la linkul
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fevo.2017.00071/full
3. Daphne Miller, The Surprising Healing Qualities… of Dirt, publicatie online Our World, United Nations University, accesat in 9 iunie 2020 la linkul
https://ourworld.unu.edu/en/the-surprising-healing-qualities-of-dirt
4. Zoë Schlanger, Dirt has a microbiome, and it may double as an antidepressant, 30 mai 2017, accesat in 9 iunie pe site-ul Quartz, la linkul:
https://qz.com/993258/dirt-has-a-microbiome-and-it-may-double-as-an-antidepressant/
5. Jef Akst, The Influence of Soil on Immune Health, 8 Inauarie 2020, in publicatia The Scientist, accesat in 9 iunie 2020 la linkul:
https://www.the-scientist.com/news-opinion/the-influence-of-soil-on-human-health-66885
6. Ian Pepper si Charles Rice, The Influence of Soil on Public Health, 2010 19th World Congress of Soil Science, Soil Solutions for a Changing World 1 – 6 August 2010, Brisbane, Australia. accesat in 9 iunie 2020 la linkul
https://www.iuss.org/19th%20WCSS/Symposium/pdf/2341.pdf
7. Ana Săndoiu, Biodiversity may benefit mental health by affecting gut bacteria, Nov 2017, Medical News Today, accesat in 9 iunie 2020 la linkul:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/326937
8. Tom Olijhoek, Relation between human microbiome and disease conditions including psychological disorders, ScienceOpen Research, (2015), accesat in 9 iunie 2020 la linkul:
https://www.scienceopen.com/collection/455dee40-2744-4713-b0ef-fdd650aaacd4