Căpușele, borelioza (boala Lyme)
și metodele naturale de prevenire sau terapie (1)
dr. Mirela Stranț, lector Ayurveda
dr. Paula Florea, lector Ayurveda
Nina Marin, lector Ayurveda
Anotimpul cald
E vară din nou și după atâta stat în casă natura ne cheamă în mijlocul ei. A petrece timp în aer liber și în mijlocul naturii reprezintă o necesitate vitală atât pentru starea noastră de sănătate dar și pentru regenerarea emoțională și sufletească și de ce nu, chiar spirituală.
Tot ceea ce este natural, frumos, viu și care ne înconjoară prezintă efecte profund reechilibrante asupra întregii noastre ființe. În parcuri, în grădini, la pădure sau pe marginea unei ape, toate zonele verzi exercită asupra noastră o firească stare de atracţie.
Pe lângă atenţia pe care trebuie să o acordăm expunerii cu înțelepciune la soare (necesară pentru sinteza vitaminei D, a echilibrării hormonale și a neurotransmițătorilor) este important să ştim că plimbările şi ieşirile la iarbă verde ne expun într-
Însă, nu este cazul să cădem în extrema traiului ”într-
Acestea fiind spuse, e necesar să menționăm că nu toate căpuşele sunt purtătoare ale acestei bacterii și de asemenea că nu toți vor face boala propriu-
Informații utile
Vom prezenta în acest articol mai multe informații legate de căpușe, de borelioză, dar și metode de prevenire a mușcăturilor de căpușe cât și de îndepărtare ușoară și sigură a lor atât la oameni cât și la animale, ce greșeli să evităm atunci când dorim să le îndepărtăm de pe piele precum și metode naturale de prevenție și/terapie a boreliozei la nevoie. Este recomandat să consultați un medic/specialist în situația în care s-
Borelioza Lyme este o ZOONOZĂ.
Vectorul principal de transmitere: Căpuşa – în special genul Ixodes, secundar: ţânţarul obişnuit, păduchii sau purecii.
Rezervorul – Mamiferele (oile, căprioarele, câinii, etc.)
Gazdele infectate: Mamiferele şi Omul
Odată cu Borrelia, căpușa mai poate transmite și alți microbi: Bartonella, Mycoplasma, Chlamydia, Babesia, Anaplasma, Rickettsia, virusul encefalitei de căpușă, Citomegalovirus, virusul Epstein-
Caracteristicile căpușelor
Căpușa Ixodes Ricinus e cea mai frecvent întâlnită. Una din caracteristicile ei este aceea că înainte de a mușca gazda secretă în saliva ei o substanță anestezică motiv pentru care nu simțim nimic când se atașează de trup. Ca adult e suficient de mare să poată fi văzută cu ochiul liber, dar în stadiul de nimfă e foarte mică (de mărimea unei semințe de mac) și poate scăpa ușor nevăzută.
Căpuşele trăiesc de obicei în sol umbrit, umed şi adesea se prind de iarba înaltă, de tufişuri, arbuşti şi crengile joase ale copacilor şi se ataşează unui animal care trece pe lângă ele, denumit gazdă. Pajiştile şi grădinile pot adăposti căpuşe, mai ales cele de la marginile pădurilor. În România sunt recunoscute anumite zone endemice şi anume judeţele: Arad, Cluj, Sibiu, Alba, Sălaj, Neamţ, Botoşani. Acest aspect nu infirmă posibilitatea de a mai fi şi alte zone de risc în ţara noastră, ţinând cont de faptul că bacteria Borrelia Burgdorferi are ca rezervor natural fauna sălbatică mai ales. Căpușele se pot transmite și de la animalele de companie: pisici, câini, iepuri care au acest parazit. Căpușele preferă anumite zone ale trupului, unde sunt găsite frecvent:
în spatele urechilor
zona cefei și pielea păroasa a capului
axilar
inghinal și în zona organelor genitale
în spatele genunchilor
După cum vedeți, căpușa se atașează cu ajutorul cleștilor frontali adânc în piele, intrând cu capul în vasele de sânge de unde se hrănește în mod direct. Mărimea lor crește pe măsura ce se hrănesc cu mai mult sânge. Nu zboară și nu sar (sunt insecte parazite din familia scorpionilor și păianjenilor).