TRUPUL ŞI CONȘTIINȚA
„Trupul şi conștiința sunt în egală măsură reşedinţa bunăstării sau a bolilor.
Ceea ce determină sănătatea şi armonia fiinţei umane este interacţiunea lor armonioasă”.
(fragment din înţelepciunea ayurvedică)
Psihosomatica
Fiecare fiinţă umană, fie că este sănătoasă sau bolnavă, este înzestrată cu trup şi minte. Tocmai de aceea, orice tulburare sau boală influenţează cu necesitate atât trupul, cât şi conștiință.
Acum câteva decade medicina psihosomatică a devenit o disciplină ştiinţifică care a început să studieze relaţiile care există între aspectele biologice şi cele psihologice, corespunzătoare atât stării de sănătate, cât şi stării de boală a omului.
Cercetătoarul Rene Dubos afirma în mod semnificativ că: „oricare ar fi factorii cauzatori şi manifestările sale fizice, aproape orice boală afectează atât corpul, cât şi mintea, iar aceste două aspecte sunt astfel legate, încât nu pot fi separate”.
Efectele fiziologice ale emoţiilor
Limbajul popular este presărat cu multe expresii care evidenţiază legătura intimă dintre trup şi minte. Adeseori ne surprindem spunând că „vedem roşu în faţa ochilor”, din cauza unei stări de furie sau că putem fi „orbiţi de furie”. Alteori spunem că putem „înţepeni de frică”. Frecvent oamenii afirmă că „dragostea este oarbă”. Alteori, fiind copleşiţi de trăirea iubirii, îi putem vorbi iubitului sau iubitei „cu voce tremurândă”.
În mod tradiţional, se consideră că inima este locul emoţiilor. În funcţie de natura bună sau rea a trăirilor emoţionale, cineva poate să simtă că „i se umple inima”, atunci când simte bucurie, sau poate să sufere de „dureri de inimă” sau de „inimă zdrobită”, atunci când este trist. Alteori, starea de frică poate face ca inima „să urce în gât” sau „să se ducă în stomac”. Tot din cauza fricii oamenii spun că pot „paraliza” de frică. De asemenea, emoţiile se exprimă în mod relativ rapid la nivelul pielii. O tânără femeie se poate îmbujora de ruşine sau de stinghereală ori de indignare. Pielea poate reacţiona la frică printr-
Unele tulburări emoţionale pot face ca „să ne tremure genunchii” sau „să ni se înmoaie picioarele” ori să determine „clănţănitul dinţilor”. Alteori, într-
Cercetări şi observaţii asupra relaţiei dintre trup şi minte
În secolul XVIII, cercetătorul John Hunter (1728-
În 1884 William James, un psiholog de la Harvard, a sugerat că anumiţi stimuli din mediu produc răspunsuri organice şi că aceste răspunsuri viscerale, de la organele interne, de la inimă, stomac, plămâni sau intestine, determină mintea să reacţioneze prin emoţii specifice. James a rezumat teoria sa în afirmaţia celebră şi surprinzătoare totodată: „ne este frică pentru că fugim, nu fugim pentru că ne este frică”.
În aceeaşi perioadă un om de ştiinţă danez, Carl Lange, a avansat o idee similară cu privire la apariţia emoţiilor. Cele două teorii au fost unificate şi cunoscute ca teoria James-
El considera că activarea se extindea de la starea de somn la starea de panică. Împreună cu P. Bard, Cannon a formulat o teorie a activării care susţine că emoţiile sunt o parte a unui sistem specific de alarmă pentru activarea corpului. Teoria Cannon-
Cercetările moderne au arătat că aceste teorii timpurii exprimau într-
O perspectivă asupra cunoaşterii emoţiilor
Pentru a studia emoţiile în amănunt, ele trebuie să fie atent şi lucid observate, apoi ordonate şi descrise cu acurateţe. Una din principalele dificultăţi în analiza descriptivă a emoţiilor este faptul că emoţiile sunt de obicei relevante mai ales în contextul în care apar, şi chiar şi atunci ele variază ca intensitate şi nuanţă.
În general, sentimentele de plăcere şi neplăcere, numite sentimente hedoniste, sunt considerate emoţiile fundamentale de bază. Principalele trăiri emoţionale plăcute sunt bucuria, buna-
Pentru a determina intensitatea emoţională psihologii măsoară modificările fiziologice ale corpului: pulsul, tensiunea, viteza respiraţiei şi conductanţa pielii. Conductanţa electrică a pielii, numită „răspunsul galvanic al pielii” (RGP), oferă indicaţii valoroase în special legate de stările de anxietate. În mod normal, aproape orice emoţie este acompaniată de o scădere rapidă a RGP. Pe acest principiu funcţionează de exemplu detectorul de minciuni. De asemenea, undele cerebrale rapide sunt caracteristice unei stări emoţionale crescute.
Ayurveda
În ştiinţa milenară a sistemului AYURVEDA, trăirile emoţionale sunt analizate în amănunţime şi ordonate în funcţie de anumiţi factori energetici fundamentali din fiinţă. Această formă de cunoaştere directă a naturii emoţionale permite modelarea gradată, în sens benefic, a trăirilor noastre emoţionale, în vederea unei cât mai bune armonizări a relaţiei dintre minte şi trup.