Asociaţia naţională pentru promovarea medicinelor neconvenţionale din România
AMN Romania
AMN Romania

AMN ROMÂNIA



Recomandari


Parteneri


Inscrieri curs Ayurveda


Anunturi

AMN Romania

Articole noi

Vindecare Spirituala


Asociaţia naţională pentru promovarea medicinelor neconvenţionale din România
AMN Romania
AMN Romania

AMN ROMÂNIA


Caz clinic de urticarie cronică rezistentă la tratamentul alopat, tratat prin fitoterapie


Dr. Cristina-Daniela Cîmpean

Centrul Naturist de Sănătate Steaua Divină


Rezumat


Urticaria este o afecţiune alergică foarte frecventă, cu spectru polietiologic, manifestată prin elemente eruptive rotund-ovalare, de dimensiuni variabile, în general foarte pruriginoase şi care pot ocupa orice regiune a corpului, apărând şi dispărând brusc, cu recidive cauzate de diverşi factori (medicamente, expunere la substanţe alergizante din diferite categorii, toxiinfecţii alimentare, reacţii imunologice cauzate de paraziţi intestinali, factori emoţionali etc.).


Tratamentul alopat include evitarea contactului cu substanţele alergizante, eradicarea parazitozelor, corectarea tulburărilor digestive, antihistaminice şi corticoterapie. În cea mai mare parte se reduce la tratarea fazei eruptive acute şi nu se adresează în mod specific fondului. Fitoterapia influenţează reactivitatea alergică, elimină acumulările de deşeuri metabolice, corectează terenul metabolic, are efecte antihistaminice. Lucrarea prezintă cazul unui pacient cu urticarie cronică veche de 8 luni, cu erupţie zilnică indiferent de regimul alimentar urmat, caracterizată de elemente foarte mari, extinse pe tot corpul, tratată cu xyzal, însă cu preţul unor reacţii secundare importante (6 episoade cu angioedem, edem glotic şi tulburări cardiace ce au necesitat intervenţie de urgenţă). După două luni de tratament fitoterapeutic pacientul este complet sănătos, fără recidive în următoarele 4 luni.



1. Introducere


Urticaria este o afecţiune alergică foarte frecventă, cu spectru polietiologic, manifestată prin elemente eruptive rotund-ovalare, de dimensiuni variabile, în general foarte pruriginoase şi care pot ocupa orice regiune a corpului, apărând şi dispărând brusc, cu recidive cauzate de diverşi factori (medicamente, expunere la substanţe alergizante din diferite categorii, toxiinfecţii alimentare, reacţii imunologice cauzate de paraziţi intestinali, factori emoţionali etc.).

Tratamentul alopat al urticariei include: evitarea contactului cu substanţele alergizante, eradicarea parazitozelor,

corectarea tulburărilor digestive, antihistaminice şi corticoterapie. În cea mai mare parte se reduce la tratarea fazei eruptive acute şi nu se adresează în mod specific fondului.

Fitoterapia influenţează reactivitatea alergică, elimină acumulările de deşeuri metabolice, corectează terenul metabolic şi are efecte antihistaminice.


2. Material şi metodă


Cazul clinic prezentat în această lucrare este un pacient de sex masculin, în vârstă de 44 de ani, care s-a prezentat la prima consultaţie în octombrie 2013 cu diagnosticul de urticarie cronică gravă care a debutat cu 8 luni în urmă. Din punct de vedere clinic pacientul prezenta urticarie generalizată, cu leziuni de aproximativ 2 cm în diametru la debutul erupţiei, cu papule foarte mari, senzaţie de arsură în piele, mâncărime intensă; leziunile apar şi se retrag în aceeaşi zi cu tratament cu xyzal (diclorhidrat de levocetirizină – antialergic, antihistaminic). Pacientul a prezentat în ultimele 8 luni variaţii mari în greutate şi insomnii. Erupţiile îl trezesc noaptea din somn motiv pentru care este foarte obosit. Starea generală alterată l-a condus în unele momente şi la gândul sinuciderii.

În prima lună a instalării afecţiunii pacientul a fost investigat pentru infecţie cu Helicobacter pylori şi tratat alopat, până la eradicarea infecţiei, însă fără a influenţa evoluţia urticariei. În decursul celor 8 luni de la instalarea afecţiunii a prezentat ca şi reacţie secundară la medicaţia antialergică şi 6 episoade de edem glotic cu tahicardie, angioedem, uneori şi reacţii atopice bronşice (dispnee inspiratorie), tratate la serviciul de urgenţă.

Paraclinic menţionăm eozinofilie crecută,  cu nivelele serice de Ig E şi Ig F normale.


Tratamentul fitoterapeutic recomandat în clinica noastră a constat din:


Rp1: amestec administrat sub formă de pulbere, 1 linguriţă de 4 x zi din rocoină (Stellaria media) parte aeriană, brusture (Arctium lappa) rădăcină, flori de coada şoricelului (Achillea millefolium), parte aeriană de fumariţă (Fumaria officinalis),  parte aeriană de trei fraţi pătaţi (Viola tricolor), seminţe de negrilică, frunze de coacăz negru (Ribes nigrum ), flori de trifoi roşu (Trifolium pratense).

Rp 2: scoarţă de shirish (Albizza lebbeck) şi priyangu (Callicarpa macrophyla) – amestec de pulberi, 1 linguriţă de 4 x zi

Rp 3: comprimate cu macerat glicerinat de muguri de coacăz negru 2 compr x 2 /zi dimineaţa şi la prânz

Rp 4: ulei din seminţe de negrilică (Nigella sativa) – 5 pic de 3 x zi

După o lună de tratament erupţiile au scăzut în intensitate şi nu a mai fost necesar să utilizeze xyzal decât o dată la 3-4 zile, nu s-a mai trezit noaptea din somn datorită erupţiei decât o singură dată, pentru mâncărimi doar în palme, s-a îmbunătăţit apetitul deoarece nu au mai apărut erupţii cauzate de alimentaţie (anterior tratamentului fitoterapeutic, erupţia cauzată de aproape la orice fel de mâncare). Tratamentul fitoterapeutic a început să aibă efect după 3-4 zile de administrare.

În acest moment s-a recomandat suplimentar: macerat glicerinat de coacăz negru de 3 x pe zi, ultima dată la ora 17 şi ulei de negrilică de 3 x pe zi.


La o lună şi jumătate de la începerea tratamentului fitoterapeutic erupţiile apar doar în zilele mai solicitante (marţi şi vineri), în zonele cu frecare crescută (în care îl strînge ciorapul, pe faţa internă a braţelor, în zona inghinală,


Simptome asociate erupţiei: nervozitate, senzaţie cutanată de cald spre fierbinte în momentul erupţiei, uneori uşoare înţepături în epigastru. Nu mai apar erupţii în legătură cu masa, indiferent de alimentele ingerate. Suplimentar s-a constatat şi normalizarea tensiunii arteriale (la începutul tratamentului pacientul era hipotensiv).


Recomandări suplimentare: Rumex carbo – ½ doză dimineaţa pe stomacul gol.

La 2 luni de la începerea tratamentului fitoterapeutic pacientul nu a mai avut nevoie de xyzal în ultimele 2 săptămâni, foarte rar au mai apărut câteva elemente de erupţie mici, de câţiva milimetri, care se retrag până seara fără a necesita xyzal, poate mânca orice şi cu acest rezultat încheie tratamentul fitoterapeutic. Până în prezent nu a avut alte episoade de boală (7 luni de la încheierea tratamentului).


3. Consideraţii asupra tratamentului fitoterapeutic urmat


Obiectivele tratamentului fitoterapeutic urmat au fost următoarele:

a) Acţiunea depurativă şi drenoare limfatică: rădăcină de brusture, partea aeriană de lipicioasă, florile de coada şoricelului, partea aeriană de fumariţă, partea aeriană de trei-fraţi-pătaţi, florile de trifoi roşu

b) Acţiunea antialergică, antihistaminică, imunomodulatoare: frunzele şi mugurii de coacăz negru, seminţele şi uleiul de negrilică, partea aeriană de trei-fraţi-pătaţi, florile de trifoi roşu, scoarţa de shirish, partea aeriană de priyangu

c) Reducerea predispoziţiei inflamatorii şi a reactivităţii de la nivel cutanat: Rumex carbo

d) Soluţionarea cauzei emoţionale a bolii: separarea de soţie


Cele mai importante specii fitoterapeutice cu acţiune antihistaminică şi antialergică utilizate în terapia acestui caz sunt prezentate pe scurt în continuare:


a) Trei-fraţi-pătaţi (Viola tricolor)

Parte utilizată: partea aeriană (Violae tricoloris herba).

Principii active: saponozide triterpenice, mucilagii,   flavonoide, ulei volatil, tanin.

Acţiuni : depurativ, antialergic, antiinflamator, emolient, laxativ, antihistaminic  şi antialergic (datorită myricetinei - RWG122: Jim Duke's personal files, rutinei - Duke, James A. 1992. Handbook of biologically active phytochemicals and their activities. Boca Raton, FL. CRC Press. şi datorită quercetinei - JNP60\(9\):884: Jim Duke's personal files)

Indicaţii (intern): alergii, astm bronşic, afecţiuni ale pielii (acnee, eczeme, furuncule, urticarie) – intern şi extern

b) Trifoi roşu  (Trifolium pratense)

Parte utilizată: inflorescenţe (Trifolii pratensis flos).

Principii active: saponozide triterpenice, flavonoide, rezine, substanţe minerale , caroten

Acţiuni : depurativ, antiastmatic, expectorant, antitumoral, antiinflamator, antialergic (datorită acidului ascorbic şi calciului - PIL: Jim Duke's personal files, niacinei - Werbach, M. 1993. Healing with Food. Harper Collins, New York, 443 pp), antihistaminic (datorită acidului cafeic şi acidului clorogenic, niacinei, acidului ascorbic -Duke, James A. 1992. Handbook of biologically active phytochemicals and their activities. Boca Raton, FL. CRC Press.,  isorhamnetinei - Williamson, E. M. and Evans, F. J., Potter's New Cyclopaedia of Botanical Drugs and Preparations, Revised Ed., Saffron Walden, the C. W. Daniel Co., Ltd., Essex UK, 362 pp, 1988, reprint 1989.


c) Coacăz negru (Ribes nigrum)

Parte utilizată: frunze (Ribes nigri folium)

Principii active: frunzele conţin taninuri, rutozidă, vitamina C, cantităţi mici de ulei volatil, săruri minerale.

Acţiuni terapeutice frunze: depurativ, astringent, antianemic, antiseptic, sedativ, antihistaminic (datorită rutinei - Duke, James A. 1992. Handbook of biologically active phytochemicals and their activities. Boca Raton, FL. CRC Press), antialergic, uricozuric,  

Indicaţii frunze: Intern: alergii, astm bronşic


d) Shirish (Albizia lebbek)

Parte utilizată: scoarţă

Acţiuni terapeutice antialergic  – J. Duke; antihistaminic: Analysis of the plant revealed the presence of flavonoids, triterpenoids and triterpenoid saponins; oleanolic acid, albigenic acid, albigenin and acacic acid. The bark contains condensed tannin; also d-catechin and d-leucocyanidin. Aqueous extract of the bark decreased histamine-induced bronchospasm in guinea pigs. – C.P. Khare – Indian medicinal plants


e) Negrilica, chimen negru (Nigella sativa)

Parte utilizată: seminţe şi ulei din seminţe

Principii active: acidul linoleic are acţiune antihistaminică (Economic & Medicinal Plant Research, 6: 189.)

thymoquinona – antihistaminică (List, P.H. and Horhammer, L., Hager's Handbuch der Pharmazeutischen Praxis, Vols. 2-6, Springer-Verlag, Berlin, 1969-1979.)


f) Priyangu (Callicarpa macrophylla)

Acţiuni farmacologice: datorită acidului betulinic este un puternic antiinflamator şi imunomodulator – Bharat et. all 2011, datorită flavonoidelor are acţiune antiinflamatoare, antialergică şi imunomodulatoare – Singh et all. 2012


g) Coada- şoricelului (Achillea millefolium)

Părţi utilizate: vîrfurile înflorite – Millefolii flores

Principalii constituenţi: ulei volatil bogat în azulene, pinene, comfor, cineol, borneol, limonen etc; lecitine; cumarine, flavonoide (apigenină, luteolină, rutină, etc), alcaloizi (achileină, stahidrină etc.), beta-sitosterol, acizi organici, acid salicilic, acid cafeic, taninuri, cumarine, glucide, proteine, săruri minerale de Fe, Zn, Ca, Co, Si etc.

Acţiuni: antiinflamator, coleretic-colagog, stimulent hepatic, diuretic, antiseptic, antifebril, analgezic, diaforetic, antispastic,  vulnerar, cicatrizant, antihistaminic – prin acid cafeic, azulene, isorhamnetin,  limonene, luteolin, mentol,  niacină, cvercetină, rutină, apigenină, acid ascorbic - Duke, James A. 1992. )

Indicaţii: afecţiuni dermatologice- ulceraţii, pustule, inflamaţii, ulceraţii


4. Concluzii


Tratamentul fitoterapeutic este eficient chiar şi în urticariile cronice grave, care nu răspund satisfăcător la tratamentul alopat şi este lipsit de efectele secundare specifice medicaţiei antihistaminice sau cortizonice.