Recomandari


Parteneri


Inscrieri curs Ayurveda


Articole noi

Asociaţia naţională pentru promovarea medicinelor neconvenţionale din România
Acasa

AMN ROMÂNIA


„Campionii” postului

 În ciuda scepticismului declarat al unor promotori ai alimentaţiei aşa zis „moderne” faţă de toate aceste forme de post, există numeroase mărturii  care demonstrează că postul se poate integra chiar ca mod de viaţă şi, mai mult, s-au obţinut efecte curative excepţionale, s-au vindecat boli considerate de către medicina alopată ca fiind foarte grave sau chiar incurabile.

 Astfel au ajuns celebri, atât prin lucrările lor, cât şi prin rezultatele formidabile obţinute, persoane precum doctorul japonez George Oshawa, care a pus în evidenţă efectele deosebite asupra sănătăţii ale regimului bazat pe cereale, Rudolf Breuss prin curele cu sucuri naturale sau Ernst Gunter prin regimul bazat pe crudităţi.

 Scopul acestei prezentări este, printre altele şi demontarea prejudecăţii adânc înrădăcinate la mulţi oameni, conform căreia alimentaţia este singura sursă viabilă de energie vitală, iar orice privare de anumite alimente ar constitui un grav impediment la adresa sănătăţii şi integrităţii noastre. Pentru astfel de persoane rigide şi închistate, a posti sau a ţine un regim este o adevărată calamitate. Pentru ei, posturile religioase nu sunt altceva decât nişte simple superstiţii fără nici un fel de fundament ştiinţific. Totuşi, chiar şi astfel de fiinţe nefericite prin lipsa lor de înţelegere, ajung să se agaţe cu disperare tocmai de ceea ce criticau vehement, adică postul, în cazul în care devin bolnavi şi constată că tratamentul prescris de medic nu are eficienţa scontată. Tuturor acestor fiinţe şi nu numai, le putem răspunde că, potrivit unor studii, organismul uman dispune de rezerve energetice pentru două, trei luni! Există, de asemenea, nenumăraţi credincioşi care au reuşit să postească integral întreaga perioadă de 40 de zile dinaintea Paştelui, iar asta fără ca vitalul lor să sufere în vreun fel. Dar poate cel mai elocvent exemplu este cel al misticei creştine Therese Neuman care a trăit fără hrană mai mulţi ani de zile, demonstrând lumii întregi existenţa unei modalităţi superioare, spirituale, de aport energetic în finţă, în afara alimentaţiei.

 Întrebările care se pot naşte atunci în mintea cititorului sunt:

 „Cum au putut aceste fiinţe să-şi menţină în perfectă stare vitalitatea şi toate funcţiile organismului postind o perioadă atât de îndelungată?”

 „Oare sunt ei nişte cazuri ieşite din comun, sau putem fiecare dintre noi să realizăm lucruri asemănătoare?”

 În căutarea răspunsului la aceste întrebări, care pot fi considerate chiar fundamentale pentru cunoaşterea umană, unii se vor pripi şi vor zice: „Dacă ei pot, pot şi eu. De mâine încep!” angrenându-se astfel, complet nepregătiţi în postul alimentar complet. Există însă atunci riscul ca ei să fie degrabă descurajaţi în demersul lor de diferite dificultăţi. Astfel de fiinţe umane, deşi dau dovadă de entuziasm la început, pot să renunţe foarte uşor, transformându-se în nişte veritabili adversari ai postului, datorită neînţelegerii, înţelegerii incomplete, sau parţiale a pricipiilor pe care se bazează postul, precum şi a modalităţilor de abordare corectă.

 

Pregătirea pentru post (intrarea în post)

 Ca şi recomandare generală, este necesar să se evite intrarea bruscă în post, indiferent de forma aleasă, precum şi supraîncărcarea stomacului în seara de dinaintea primei zile de post. Mulţi oameni fac greşeala de a servi o masă foarte consistentă şi bogată chiar în seara premergătoare postului, considerând că este necesar să-şi facă „rezerve” serioase înaintea acestui „efort sever” numit post.

 Totuşi, s-a constatat că un astfel de obicei duce la o stare de amorţeală, somnolenţă, senzaţie matinală de limbă încărcată şi gust neplăcut. În loc să ne bucurăm de efectele binefăcătoare ale postului, să ne simţim uşori, vioi, purificaţi, cu mintea clară, ne vom simţi greoi, frustraţi de lipsa hranei, digestia va fi îngreunată şi vom resimţi o neplăcută senzaţie de discomfort la nivel intestinal.

 În ceea ce priveşte postul negru, înaintea perioadei de post propriu-zise este necesar să consumăm o hrană cât mai uşoară, dar totuşi hrănitoare. Dacă am ales, să spunem o zi (24 ore) de post negru, atunci este suficient ca la cina din preziua postului să mâncăm mai uşor.

 Dacă dorim să urmăm unul din regimurile macrobiotice ale lui Oshawa, atunci, înainte de a începe propriu-zis regimul, trebuie să introducem gradat în alimentaţia noastră zilnică cerealele yang indicate în regim, combinate eventual cu alte alimente. În acest fel vom obişnui corpul nostru gradat cu noul tip de alimentaţie, iar ducerea la bun sfârşit a regimului va fi mult mai uşoară.

 Într-un mod asemănător se procedează cu intrarea în curele de fructe şi crudităţi, prin introducerea treptată a acestora în alimentaţie.

 

Ieşirea din post

 Aceeaşi regulă a moderaţiei, a gradării se aplică şi la ieşirea din post. Aceasta nu trebuie nicidecum să fie bruscă, printr-o masă copioasă. Specialiştii recomandă ca, la ieşirea din postul negru să se înceapă cu o salată din legume proaspete (varză, morcovi), iar abia la o jumătate de oră se pot consuma şi alte alimente, dar în nici un caz cele precum carnea, alcoolul, băuturile cofeinizate, margarina, conserve, orice fel de mâncăruri grele. Alimentele nutritive şi consistente precum lactatele, ouăle, arahidele, nucile vor fi consumate abia de la a doua masă. În total, perioada de revenire după post durează două zile.

 La revenirea din regimul Oshawa de 10 zile, se vor consuma pentru început tot cereale yang, dar gătite cu legume. Sunt excluse abuzurile, consumarea unor cantităţi prea mari de hrană, suprastimularea gustativă. Pentru cei care nu au adoptat încă regimul lacto-vegetarian, nu li se recomandă consumarea cărnii decât după 10 zile de la terminarea regimului. Trecerea la alimentaţia normală se va face din nou gradat şi durează în acest caz 3-4 zile. Este important să menţionăm aici că regimul Oshawa poate da şansa unor transformări benefice, atât de radicale în fiinţa celui care îl practică corect şi consecvent, încât ei pot după aceea să opteze natural pentru o alimentaţie mult mai pură şi mai sănătoasă.

 Postul este o acţiune de renunţare, completă sau parţială la hrană, făcută cu intenţia autotransformării benefice. Definiţia de faţă pune în evidenţă încă de la început mai multe grade sau forme de post care încep de la cea mai uşoară formă, în care nu se consumă carne, băuturi alcoolice şi alimente excitante de orice fel, până la forma cea mai severă şi totodată şi cea mai complexă prin implicaţiile pe care le are asupra sănătăţii, şi anume postul complet sau negru. Acesta din urmă presupune abţinerea de la consumarea oricărui fel de hrană timp de una sau chiar mai multe zile. Pe perioada postului complet este admisă şi chiar indicată doar consumarea apei.

Recomandări esenţiale în postul alimentar


Postul – o viziune cât mai cuprinzătoare


 Toate tradiţiile spirituale ale omenirii recomandă diferite forme  de post care merg însă în aceeaşi direcţie: pe de o parte purificarea trupului şi a minţii, iar pe de altă parte vindecarea feluritelor boli sau afecţiuni de natură fizică, mentală, sufletească şi chiar spirituală.

 

La ora actuală putem spune că postul alimentar, şi în special cel complet este unanim recunoscut şi acceptat în întreaga lume ca fiind una dintre modalităţiile de vindecare cele mai vechi cunoscute şi, totodată şi cele mai eficiente, depăşind ca putere de vindecare aproape toate procedeele de vindecare cunoscute.


În această direcţie Hipocrate spunea: „cu cât hrăniţi mai mult şi cum nu trebuie un bolnav, cu atât îl dărâmaţi mai mult”.

 

În acest context, noţiunea de „post alimentar” se poate extinde dincolo de cele două ipostaze arhicunoscute la noi, şi anume abţinerea de la consumarea produselor de origine animală (carne, produse lactate, ouă, brânzeturi etc.) şi postul complet, sau negru.


Putem deci include ca forme de post o serie întreagă de regimuri alimentare mai mult sau mai puţin stricte (cum sunt de exemplu regimurile bazate pe cereale ale dr. Oshawa), cât şi curele cu alimente naturale, proaspete, crude (curele de crudităţi, cu sucuri proaspete de fructe şi legume).